Tusea este un reflex de apărare important. Este declanșată de iritarea căilor respiratorii și acționează ca o funcție de protecție a organismului pentru a ne curăța căile respiratorii de iritanți cum ar fi praful, agenții patogeni, substanțele nocive sau corpii străini. Tusea este și un simptom frecvent în diferite boli, de la unele mai puțin grave, cum ar fi răceala comună, bronșita, la unele mai grave, cum ar fi pneumonia, astmul, cheagurile de sânge sau lichidul în plămâni. Tusea poate fi clasificată în funcție de durată (acută/subacută/cronică) sau după asocierea cu excreția de mucus/flegmă (umedă sau productivă) sau absența acestei asocieri (uscată sau neproductivă). În mod normal, căile respiratorii produc o cantitate mică de mucus pentru a le păstra umede și pentru a menține un strat subțire care căptușește interiorul bronhiilor. Cu toate acestea, în timpul infecțiilor respiratorii, de exemplu, mucusul poate fi produs în exces, căpătând o consistență cauciucată, sputa/flegma fiind dificil de expectorat. În această situație, lichefierea și subțierea sa poate ajuta, pentru a facilita expulzarea secreției din căile respiratorii, eliminând astfel congestia și ușurând respirația. Pentru aceasta există medicamente numite mucolitice și expectorante. Pe de altă parte, tusea uscată nu produce mucus. Acesta este motivul pentru care tusea uscată poate fi tratată cu medicamente care suprimă reflexul de tuse.